









Link-uri utile:
| |
 |
|
|
|
Geografie
Comuna Turnu Rosu este
situata
la poalele Muntilor
Fagaras, in Transilvania, pe malul stang al Oltului,
la confluenta cu Cibinul,
in apropierea intrarii in defileu, la circa 25 km distanta de Sibiu.
Localitatea, asezata aproape de malul Oltului, ocupa acea parte in care
raul isi schimba directia, indreptandu-se spre Sud, dupa ce a strabatut
de la Est la Vest Depresiunea Fagarasului.
Se poate ajunge aici cu
trenul, pe linia Sibiu – Talmaciu - Rm. Valcea – Craiova sau cu mijloace
auto, pe E 81 prin derivatia aflata la iesirea spre Sud din orasul
Talmaciu. Din Sibiu distanta se parcurge in cca
30 minute.
Localitatea are circa
2500
de locuitori si
se afla la o altitudine medie
de 450m,
iar coordonatele geografice sunt 45.64 lat.N
respectiv 24.30 long.E.
Comuna este alcatuita din localitatile Turnu Rosu si
Sebesu de Jos, sat aflat
la 9 km de Turnu Rosu, in directia Est.
La inceputul anului 2013 erau
inregistrate 1480 de gospodarii din care 668 in Sebesu de Jos si 538
persoane cu domiciliu plecate in alte localitati. Suprafata totala a
terenurilor comunei este de 7799 ha din care 4431 paduri, 366 teren
arabil. Mai multe detalii pe websitul primariei.
Denumirea Turnu Rosu
provine de la o constructie militară defensiva, ridicata de sasi
în anul 1360 langa localitatea Boita. Aceasta a fost terminata în 1370
sub regele Ludovic, in scopul supravegherii defileului raului Olt, fiind
situta în apropierea vechii frontiere cu Tara Romaneasca.
Azi, aici se mai
gasesc ruinele turnului rotund din caramida rosie (de unde si
numele edificiului) amplasat intre sosea si albia Oltului. Pe malul
Oltului, sus pe creasta, se afla cetatea medievala, ridicata pe locul
unor
fortificatii romane.
Legenda spune că Turnul Rosu isi datoreaza culoarea sangelui varsat fara
succes de armatele turcilor, care nu au reusit niciodata sa il
cucereasca. Prin extensie, trecatoarea situata in Carpatii Meridionali,
în defileul Oltului, a luat numele de Pasul Turnu Rosu.
|
Istorie
Comuna este una din cele
mai vechi asezari romanesti din aceasta parte a Transilvaniei. Din
scrierile istoricului A. D. Xenopol rezulta ca localitatea, cu denumirea
veche Porcesti (denumirea de Turnu Rosu apare din 1964), a fost
intemeiata intre anii 797 si 898. Oricum, prima atestare documentara
apare in diploma latina a regelui ungur Ladislau V din anul 1453, prin
care comuna a fost incorporata la cele Sapte Scaune ale provinciei
Cibiniensis si data in administrarea celor Sapte Juzi, impreuna cu alte
sase comune romanesti invecinate: Boita, Talmacel, Plopi, Sebesul de
Jos, Sebesul de Sus si Racovita. Dintre acestea comuna Plopi nu mai
exista de peste 400 de ani. |

Turnu Rosu - 2007 -
Vedere de pe Gavanie - foto: Paul Lang |
Iata un extras din diploma
regelui ungur Ladislau.
„Noi,
Ladislau, prin gratia lui Dumnezeu rege al Ungariei... luand cunostinta
de la Ion Huniade Comesul Bistritei ca cetatile noastre de granita
Talmaciu, Lotrioara si Turnu Rosu sunt ruinate, am dispus ca aceste
cetati, impreuna cu impozitul regal precum si posesiunile Talmacel,
Boita, Plopi, Porcesti, Sebesul de Jos, Sebesul de Sus, Racovita si
orasul Talmaciu, sa fie anexate si incorporate definitiv la cele Sapte
Scaune sasesti din provincia Sibiului in conditia urmatoare:
administratia centrala a celor Sapte Scaune va incasa pe viitor in
folosul ei vama de la Turnu Rosu si darea regelui. Locuitorii satelor
anexate vor avea si pe viitor aceleasi libertati si drepturi pe care
le-au avut in trecut si pe care le au si locuitorii celor Sapte Scaune
sasesti. Administratia centrala a celor Sapte Scaune se obliga a repara
radical cetatile Turnu Rosu si Lotrioara, ca sa poata apara bine granita
si se obliga a darama pana la temelii cetatea Talmaciului, care in locul
unde se afla nu mai e de nici un folos.
Dat in
Pojon la anul 1453, in anul al XIII-le a al Domniei Noastre.
ss. Ladislau V - Rege”
|
 |
Aceste locuri, prin care se
putea trece usor in Tara Romaneasca, au servit mult timp ca drum pentru
solii regilor unguri sau ai principilor transilvaneni, trimisi de
acestia cu diferite insarcinari la curtile domnitorilor Munteniei la
Curtea de Arges, la Targoviste si mai tarziu la Bucuresti. Tot pe aici,
prin asa numita „Vama Cucului”, se strecurau peste granita din trecut
iobagii romani de pe valea Muresului sau Tarnave, care nu mai puteau
indura regimul mosierilor.
Pe aceste locuri isi duceau si aduceau oierii din marginimea Sibiului (Saliste)
turmele la pasunat iarna, primavara si toamna pe campiile Baraganului si
Dobrogei, pe timp de vara fiind manate in muntii Oltului si ai Cibinului.
Aceste imprejurari au transformat in timp comuna Turnu Rosu intr-un
important punct de legatura intre principatul Transilvaniei si Tara
Romaneasca, atragand prin aceasta atentia asupra sa si domnitorilor
munteni. In acest sens, un bun exemplu este biserica din comuna, zidita de domnul Tarii
Romanesti, Matei Basarab in 1653. Biserica este singura din Transilvania
zidita de acest domnitor, supranumit si ctitorul celor 40 de biserici.
Din documentele bisericii din Turnu Rosu
rezulta ca aceasta a fost sprijinita de domnitori din Tara Romaneasca
cum ar fi Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu si Stefan
Cantacuzino, pana cand imprejurari politice si politica Imperiului de
catolicizare a romanilor au facut sa inceteze acest sprijin. Legaturile
dintre preoti si credinciosii bisericilor au ramas insa, preotii si
calugarii continuand sa treaca granita.
|
Iata alte cateva aspecte de interes din istoria comunei:
 |
locul unde se afla vatra
comunei a fost fundul unei mari care se numea Marea Eocenica. Pe
inaltimile din jurul comunei, sapand pentru extragerea pietrei de var,
localnicii din vechime au descoperit pietrificate vietuitoare marine.
Locul, denumit de localnici „Lunca lui Cercel”, este
rezervatie geologica de calcare eocene. |
 |
Intre anii 1366 si 1476
localitatea (Porcesti) a apartinut domnitorilor din Muntenia Mircea
cel Batran, Vlad Dracul si Vlad Tepes, fiind posesiune a Munteniei in
Terra Blachorum. |
 |
Locuitorii au fost
intotdeauna oameni liberi iar muntii, padurile si apele din jurul
localitatii au fost stapanite de acestia, asa cum se mentioneaza intr-un
document din 1768 referitor la granitele localitatii:
”pamantul comunei Porcesti incepe langa pamantul
Sebesului de sus la malul Oltului in punctul unde raul Sebesulului de
sus se varsa in Olt, apoi merge pe acest rau in sus pana la crucea de
langa drum. Dincolo merge pe dinsus de moara Porcestilor pana la
Stejerie, apoi in Poduri la Plopi unde se afla un semn de hotar.
De acolo merge pe deal in Puturi (Sipote) la Purcitura
apoi la Crucea din Muncei, de acolo la Rapa Rosie la capatul careia de
asemeni se afla un semn de hotar. De acolo merge la Curmatura Fertului
apoi spre munte la Piatra Rea, apoi in Izvorele unde este adapatoare
de vite comuna cu cele din Sebesul de jos, apoi in Chica Fedelesului
unde atinge hotarul Munteniei. De acolo merge in culmea muntelui pana
la Piatra Lacului, apoi in Piatra Alba pe Strunga Draculei iar de aici
pe Valea Lui Frate pana la Olt. De acolo se reintoarce pa malul
Oltului in sus in apropiere de Turnu Rosu trece dincolo de Olt
la capul Garlei. Merge pe Garla in Gruiul Chircii si de acolo pe
Varful Magurii pana in paraul lui Hirsch. De acolo o ia pe sub Garla
pana la Olt si merge pe Olt in sus pana la puntul unde se varsa in el
Raul Sebesului.”
|
 |
Posesiunile de
padure ale comunei erau, dupa un act din 1940, locurile denumite
Paraul Gardului, Paraul Joagarului, Valea Caselor, Valea Satrambii si
Valea Rindiboului (peste 2600 ha.); |
 |
Pasunile comunei
denumite Zapodia, Fantanea, Pau si Repezoiu insumeaza aproximativ 575
ha; |
 |
se spune ca Vladislav Vlaicu, domn al
tarii romanesti intre anii 1366 - 1377 ar fi ridicat o manastire in
zona Porcestilor, apoi Neagoe Basarab (1512-1521) ar fi construit o
biserica pe Valea Caselor, unde au slujit calugari; |
 |
in 1437, turcii, dupa incercari esuate
de a cuceri zidurile Sibiului se retrag si darama cetatile Turnu Rosu
si Lotrioara; |
 |
in 1493 turcii, trecand muntii pe la
Saliste ataca si jefuiesc comune din regiunea Sibiului si retragandu-se
cu prada, sunt batuti de pastori la Turnu Rosu, (o oaste condusa de
Gheorghe Hecht, primarul Sibiului) si li se ia prada; |
 |
In 1524 cneazul
Dragan din Turnu Rosu – Porcesti este trimis cu solie in Tara Romaneasca
la curtea lui Radu de la Afumati de catre magistratul Sibiului; |
 |
pe la inceputul
secolului XVIII sunt infiintate la Porcesti (azi Turnu Rosu) şi la
Oprea-Cartisoara, mori de hartie; |
 |
In 1830 s-au
semnalat in comuna mai multe cazuri de ciuma; |
 |
La revolutia de
la 1848 au participat un grup de lancieri din Porcesti; |
 |
Una din
ocupatiile de baza ale localnicilor a fost tabacitul pieilor. In anul
1808 s-a infiintat o breasla a pielarilor. In anul 1849 aceasta
breasla numara 208 membri maestrii pielari si calfe. In 1851 pieile
tabacite la Porcesti au castigat o medalie de bronz la expozitia
internationala de la Londra; |
 |
In 1890 s-a
descoperit in Lunca Turnului, aproape de Olt o unealta preistorica de
forma unui topor de piatra, expusa acum la Muzeul Bruckenthal din
Sibiu; |
 |
În 1897, se dă
în funcţiune linia ferată Sibiu- Vinţu de Jos, Sibiu-Turnu Roşu; |
 |
In anul 1900 un
incendiu a distrus 127 de gospodarii din cele proape 400. Pentru a
castiga banii necesari refacerii gospodariilor pierdute multi
locuitori au emigrat in America de Nord, unde au gasit locuri de
munca. O parte au revenit, dar cea mai mare parte s-au stabilit acolo.
Cea mai mare parte din cei stabiliti in SUA au trimis donatii.
Caminul cultural construit in comuna este
rezultatul unor astfel de donatii; |
 |
in 1921 s-a infiintat
cooperativa de consum, construindu-se un local in care functioneaza si
azi spatii comerciale; |
 |
In anul 1923 a
luat fiinta Reuniunea Meseriasilor din Porcesti; |
 |
In anul 1923 s-a
infiintat Banca Populara Porcesti
condusa de Ioan Ciolan; |
 |
in 1935 s-a introdus in
comuna curentul electric, prin subventii obtinute de la stat; |
 |
In 1935 s-a
constituit Reuniunea Femeilor Ortodoxe; |
 |
in 1943 se infiinteaza
prima cooperativa sanitara " Sanatatea Neamului", in cadrul ei, in
Porcesti functionand circumscripta sanitara, un cabinet dentar si o
sala de nasteri. In 1948 acesta cooperativa este preluata de
Ministerul Sanatatii; |
 |
in anii 1950 Oltul se
trecea cu un pod plutitor (Corabie), tractat de cabluri. Podul
plutitor de la Porcesti pate fi vazut in Muzeul Astra din Sibiu; |
 |
in 1972 s-a asfaltat
drumul intre Podul Olt si Turnu Rosu; |
 |
in aprilie 1978 are loc
prima intalnire a fiilor satului; |
 |
in 1978 s-a realizat o
retea de apa curenta menajera in comuna, captata din Valea Caselor; |
 |
in 1978 s-a infiintat
muzeul din Turnu Rosu; |
 |
in iunie 2000 are loc a
doua intalnire a fiilor satului; |
 |
in 2004 s-a electrificat
zona Manastirii; |
 |
in 2004 s-a pus in functie
reteaua de alimentare cu gaz metan, in prezent fiind racordate
majoritatea gospodariilor; |
 |
in 2004 s-a introdus
centrala telefonica digitala automata; |
 |
regularizarea raului Olt,
finalizata in 2005, cu contributia Consiliului Judetean Sibiu, a avut
o mare importanta in protejarea terenului arabil si a caselor din
apropierea Oltulu de inundatiile care se produceau aproape anual; |
 |
in 2006 s-a finalizat
si s-a dat in functie canalizarea |
 |
Lucrari de
reparatii la strazile din comuna realizate din 2006 pana in prezent:
-s-au pavat cu dale strazile Scolii si Brutariei,
-s-au asfaltat strada Principala, strada Boitei, si alte strazi din
sona centrala a comunei,
|
 |
s-a pus in functie
reteaua de apa potabila, |
 |
s-a realizat
renovarea si modernizarea cladirii - Scolii Generala Matei Basarab
proiect din fonduri europene in valoare de 28.000.000 lei, |
 |
s-a achizitionat
un utilaj complex de sapat - buldoescavator, |
 |
s-a amenajat
farmacie in cladirea dispensarului, |
 |
s-a reusit
trecerea in patrimoniul comunei si intabularea parcului din zona garii
si s-a amenajat loc de joaca pentru copii, |
 |
s-a reparat
capital acoperisul pietei centrale, |
 |
in instanta s-au
recastigat de la Comcoop Talmaciu cladirile Brutariei (vechea Primarie)
si cladirea fostului restaurant din centru, |
 |
monumentul eroilor
s-a imprejmuit si s-au plantat arbusti, |
 |
in centrul
coomunei s-au amenajat zone verzi si rondouri cu flori. |
 |
s-a demarat
proiectul cultural "Zilele Comunei Turnu Rosu" care are loc in fiecare
vara din 2011, |
 |
s-a reamenajat
remiza de pompieri iar formatia SVSU este dotata si cu o autospeciala, |
 |
s-a renovat
cladirea Caminului Cultural, |
 |
s-au montat la
iluminatul public corpuri de iluminat cu consum redus, |
 |
in 2013 s-au
demarat proiecte pentru un centru medical si o noua gradinita. |
In Sebesu de
Jos
 |
s-a realizat
aductia gazului metan si s-a instalat incalzire centrala la dispensar |
 |
s-a asfaltat
strada principala si s-a pavat cu dale strada Bisericii |
 |
s-au refacut
podete si traversari ale vaii si paraurilor
|
|
Personalitati care au contribuit la dezvoltarea comunei:
 |
La 14 octombrie 1869 se
naste Victor Lazar, invatator, apoi redactor la ziarele Foaia
Poporului si Tribuna. In 1906 este director la Scolii Comerciale
Romane. A scos gazeta Foaia Noastra la Sibiu si Cluj. |
 |
Dr.
Andrei Galea, nascut la 22 noiembrie 1883, a fost in tinerete diacon la biserica din
sat iar in 1916 s-a inscris ca voluntar in razboi, fiind apoi preot
confesor in armata, ajungand in sudul Budapestei in 1919. A primit
nueroase decoratii. In 1923 este numit consilier la Mitropolia
Ardealului din Sibiu iar in 1953 este arestat de securitate. Mare
parte din paginile de istorie sunt inspirate din lucrarea sa "Biserica
din Porcesti" |
 |
In 1899 se naste la
Porcesti Ioan Ciolan – carturar, publicist, istoric, pedagog si
inspector scolar. A fost presedinte al Asociatiei Invatatorilor din
Ardeal si vicepresedinte al Asociatiei Generale a Invatatorilor din
Romania. Alaturi de Mihail Sadoveanu si alti scriitori a participat la
realizarea manualelor de citire pentru clasele V-VII ale anilor 1927
si toate tipurile de manuale pentru clasele I-VII in 1935. Adept al
miscarii cooperatiste, a avut o influenta pozitiva in dezvoltarea
localitatii intre anii 1921 - 1940. A infiintat Cooperativa de consum
si Banca populara si a avut o contributie importanta in introducerea
curentului electric, dezvoltarea scolii, a bibliotecilor si
introducerea serviciilor medicale de baza in zona. |
 |
preotul
Ioan Dragomir,
a pastorit biserica intre anii 1947 si 1987, a contribuit la impreuna
cu credinciosii din comuna la conservarea si renovarea acestui
important obiectiv religios si istoric. |
 |
Alexandru Paun, primar al comunei intre anii 2000 - 2005 realizeaza, cu sprijinul
Consiliului Judetean Sibiu, cu alocare de fonduri Sapard introducerea
gazului metan si demararea lucrarilor pentru retelele de apa si
canalizare. |
Material bibliografic>
 |
Pr. Andrei Galea
-
"Biserica
din Porcesti".
|
 |
"Turnu Rosu -
repere ale evolutiei" - 2000
|
 |
Consiliul
Judetean Sibiu -" Micromonografii locale - Turnu Rosu"
|
|
|
Home | Prezentare | Turism | Cultura | Firme | Sebesu de Jos | Album foto | Contact
|